Dilemă

E bine să nu te simți singur atunci când lumea întreagă ți se prăbușește în moalele capului și pământul îți fuge de sub picioare.

E o tristețe în minus. Nu ești singur. E bine. E încurajant, statornic, o mângâiere atunci când ți se pare că nu poți fi mângâiat nicicum.

E greu când nu ești singur în momentele în care nu-ți poți aduna gândurile pentru o frază coerentă. E dificil pentru că ești copleșit de responsabilitatea de a nu mai necăji și pe un altul, de chinul de a-ți ține prietenii aproape fără a-i împovăra cu propriile spaime și angoase.

E greu fără prieteni, e greu și cu ei. Mecanismul ființei umane ne complică din prima clipă orice situație.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s