în larg

Prea mare nesfârșirea, prea mult albastru,

prea puternic foșnetul perpetuu,

aproape-departe,

permanent aici –

lupilor mării li s-a dat uitarea;

copleșitor ar fi fost traiul cu atâtea amintiri

ale atâtor senzații, ale prea multor apusuri, 

cu siguranță ritmul memoriei variază,

fluctuează,

scufundă – 

amuțite imagini,

părăsite gânduri,

abandonate în scioci,

împletite în alge, 

purtate, împinse, aduse, depuse..

Toate nervurile sufletului străpunse,

puterile omenești răpuse!

mareaAlbastra

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s