Intervenția licornei

Încă o noapte cu lună plină. Am început seara cu o cafea, acel lichid aromat, gustos fie cald fie rece, acea bunătate care încântă simțurile oricărui muritor, pentru că știam că noaptea va fi lungă până voi putea adormi și am încercat să o abordez ca și cei din jurul meu.

După ce am băut cafeaua cu lapte și am salutat băieții din casa care mă găzuiește în această existență, am îmbrăcat mult alb și am plecat într-o nouă cutreierare fără limită de timp.

Am schimbat și iar schimbat drumul pentru a evita toți oamenii – bărbați întârziați ce ieșeau grăbiți din mașini, cu brațele încărcate de plase, cadouri, cutii și alimente; tineri care stăteau în povești și săruturi la colțuri de stradă și alcoolici înțepeniți lângă alimentarele închise.

Am găsit cele mai puțin populate străduțe și le-am alergat înainte și înapoi, ținându-mi privirea fixă pe discul lunii. Nuanțată frumos, nu așa de albă precum mă așteptam, mă chema în continuare, nu cu entuziasm, ci pe ton de provocare. Am rămas pe pământ, nu am mai căutat văzduhul de data aceasta. M-am strecurat printre plante de porumb, m-am înghesuit printre mașini fierbinți, recent oprite și garduri de sârmă. Am stat aproape de corcodușul de unde îmi aducea Omul corcodușe verzi și am inspirat profund. Am simțit uscăciunea din jur arzându-mi nările. Praful din aer era și el încins și molcom. Dinspre case și parcări se distingeau valuri de căldură și aproape toate geamurile erau deschise, ca să înghită cât mai mult din răceala împinsă de lună către scoarța pământului.

Mi-am scuturat cornul de sub coama scurtă și am murmurat o rugă stinsă. Am cerut apă. Ploaie pentru oameni, plante și pământ. Am cerut răcoare pentru cei prea puțin obișnuiți cu arșița. Am cerut pauză pentru toropeala ultimelor zile și am încheiat bătând încetișor din copită.

Noaptea s-a lungit cu greu peste gândurile mele și a durat mult până mi-am amintit cum se poate adormi cu capul înțesat de imaginile posibilului. Dimineața m-a trezit cu o răpăială aparte, cu miros de apă curgând cadențat. M-am trezit zâmbind și am mulțumit pentru împlinirea cerinței nocturne.

uni_rain_sml

Image source : http://piecesofmyheart.org/Graphics/unicorns/uni_rain_sml.jpg

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s