Tentația alterității

Simt mereu impulsul – necesitatea, mai bine spus – de a cumpăra și a citi romane japoneze. Mă refer acum la romane ale scriitorilor contemporani, romane ce prezintă în general viața adolescenților, a tinerilor adulți, viața pe care nu am cunsocut-o eu atunci când, studiind japoneza în cadrul Facultății Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, mi-am dorit s-o experimentez prin miracolul vreunei burse de studiu – bursă care nu a venit niciodată fiindcă nici eu nu am ajuns vreodată la nivelul de performanță necesar și visat.

Am citit astfel, Real World, Out, Grotesque (de Natsuo Kirino), Hotel Iris (de Yoko Ogawa), Asleep, The Lake, Kitchen (de Banana Yoshimoto), Supliciul unei adolescente (de Akira Yoshimura), Vibrator (de Mari Akasaka), Copii de aruncat, În supa miso (de Ryu Murakami), Manazuru (de Hiromi Kawakami) și altele care îmi scapă acum.

Nu le pot cataloga în general drept „cărți frumoase”. Deși lectura lor nu îmi este deloc indiferentă, cele mai multe sunt greu digerabile. Sentimentul care îmi înghite cugetul și sufletul la încheierea unui astfel de roman de cele mai multe ori este unul de tristețe și de ușurare. Tristețe pentru că nația niponă mi se pare una destul de nefericită. Ușurare pentru că mă bucur că sunt european, că trăiesc într-un alt tip de societate și că nu mă va oprima niciodată în așa proporție presiunea socială și conceptul de responsabilitate. Chiar dacă nu îmi găsesc un loc al meu, chiar dacă nu mă pot integra complet, nu simt niciodată o atât de profundă neadaptare și atemporalitate precum un japonez. Mi se pare că prin faptul că ne-am născut în bătrâna Europă avem infinit mai multe șanse la un destin lejer și vesel.

Mi-am dat seama și de ce anume sunt atrasă în continuare de aceste mici drame literare – care de fapt prezintă înfiorătoare realități ale societății japoneze contemporane – și explicația este cât se poate de simplă: mă tentează să citesc despre alternativă. Despre cum ar fi putut fi dacă și eu aș fi fost năpădită de tensiune, violență, consumism și viteză la o vârstă prea fragedă, dacă ar fi trebuit să fac față comentariilor obscene pe stradă prea des sau dacă ar fi trebuit să urmez tipare impuse și să respect alegerile altora în ceea ce mă privește. Pentru că fiecare viață trăită de un personaj, oricât de fad, de penibil, de interesant ori de dezaxat, este o posibilă viață a mea într-o altă piele. Contextul uneori influențează soarta mai mult decât ființa în sine.

http://www.davidmansaray.com/wp-content/uploads/2011/08/Anxiety.jpegImage source : http://www.davidmansaray.com/wp-content/uploads/2011/08/Anxiety.jpeg

 

Advertisements

One thought on “Tentația alterității

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s